Leviatanul e mai intruziv ca niciodată — dar există un loc unde nu poate ajunge
Leviatanul pretinde cult, ascultare și exerciții ascetice. El stă, deocamdată, ascuns, protejat de privilegiul secretului, al „clasificării” (sau, mai bine zis, al discreției — dacă e să vorbim cu corectitudine politico-juridică) și își face simțită prezența doar prin slugile sale și prin „preoții” lui.
Nu găsesc în momentul de față o denumire mai potrivită decât aceea dată de Thomas Hobbes Sistemului, acestui complex politic, economic, industrial, mediatic și militar care a căpătat, de un an de zile încoace, o putere globală și foarte urât mirositoare. În momentul în care Sistemul a devenit corupt, în momentul în care cârma lui a fost deturnată (hacked, hijacked) de o șleahtă de tâlhari (căci, chiar dacă umblă în mașini scumpe și au maniere rafinate și vorbire aleasă, tot șleahtă de tâlhari rămân), ei bine, în acel moment Leviatanul-Sistem a devenit monstruos, urât și malefic.
Leviatanul impune, așadar, carantină (de la latinescul quadraginta), adică „40 de zile” de post, renunțări, viață solitară, lockdown. Leviatanul îl maimuțărește, astfel, pe Dumnezeu, pentru că întregul regim devoțional pe care îl instituie este o imitație și o distorsionare grotescă a planului de mântuire al lui Dumnezeu pentru oameni. (Desigur, la fel ca iconomia lui Dumnezeu, și planul celui rău aspiră la universalitate, de unde anvergura și cadența globală a „măsurilor”.)
Leviatanul îți impune controlul absurd și constrângerile totalitare cu discursul său sofistic și cu raționalitatea lui șchioapă. Totuși, există un spațiu în care el nu poate intra decât cu permisiunea ta: în mintea ta și în inima ta. Desigur, se luptă din răsputeri să ajungă să te supravegheze și să te controleze chiar și acolo, în interiorul tău. Se străduiește cu toată puterea să violeze intimitatea ta, a casei tale, a cotidianului tău, a familiei tale, a proximității tale corporale, a intimității organelor tale interne și a celulelor tale, precum și a intimității tale mentale, afective și spirituale.
Comoara pe care Leviatanul acesta monstruos, tiranic și invaziv vrea să ți-o fure e în inima ta — toate celelalte (mintea, corpul, casa, națiunea, prietenii etc.) sînt haine și straturi de protecție. Inima ta e cutia de preț, chivotul în care ții puritatea, iubirea, credința și speranța.
Cel rău caută să te impurifice pe toate planurile. Vrea să-i învețe pe copiii tăi, încă de mici, că puritatea e ultimul lucru care contează în viață și că lucrul cel mai important, cel care dă sens vieții lor, e plăcerea, afirmarea egoului și șlefuirea deprinderilor de obținere a acestora.
Leviatanul caută — și, probabil, a reușit în mare măsură — să-ți impurifice trupul cu hrană hormonată, industrializată, sintetică, modificată genetic, sărăcită de nutrienți și îmbibată de toxine care îți slăbesc corpul, mintea și spiritul.
Leviatanul vrea să-ți injecteze în corp tehnologii genetice care îți contaminează și îți hackuiesc mecanismele de transmitere a informației la nivel celular, convertind biologicul tău în sistem cibernetic (după cum recunosc chiar fabricanții), deci programabil și controlabil de o putere bio-politico-economică.
Leviatanul se străduiește prin toate mijloacele să-ți impurifice mintea cu emoții negative, să te lege cu frânghiile lui de frică, stres, furie, dispreț, ranchiună, invidie, adicție, neliniște, îngrijorare ori depresie și să te mintă apoi că tot el te poate dezlega, că tot el și numai el îți poate da antidotul, pe care ți-l vinde, desigur la un preț mare, într-o „afacere sustenabilă” care, iată, găurește serios bugetele națiunilor pământului.
Leviatanul nu vrea să te bucuri de razele soarelui, de zâmbetul celor pe care-i iubești și nici de îmbrățișarea lor, mințindu-te că, în felul acesta, te protejezi pe tine și îi protejezi și pe ei. Leviatanul se bucură dacă migrezi întreaga ta viață „în online”, unde nu numai că urmărește, află, vede și aude tot ce faci, ce citești, ce vezi, ce știi și ce nu știi, ce vorbești și cu cine vorbești, dar și controlează și ghidează toate astea, căutând să-ți pompeze el, să-ți „personalizeze el fluxurile” și să te îndrume el ca pe un prunc (sociologii numesc asta „infantilizare”) ce să citești și ce să nu citești, ce să cumperi și ce să nu cumperi, ce să spui și ce să nu spui (căci are o armată de influencers și fact-checkers), ce să știi și ce să nu știi, ce să faci și ce să nu faci (căci are o armată de polițiști-robocop) și așa mai departe.
Stă, totuși, în puterile tale să protejezi ceea ce ai în interior. El nu poate intra în interiorul tău fără permisiunea ta. Poate să încerce — și chiar va încerca, prin toate mijloacele — să îți hackuiască biologicul, mentalul și afectivul. (Ce înseamnă hacking? Înseamnă să sustragi informația și controlul de la cel care le deține în mod legitim, să le șterpelești fără ca el să bage de seamă. Leviatanul a găsit calea de a face asta „cu acte în regulă”. Politicul și economicul au fost hackuite de mult. O șleahtă de tâlhari luptă acerb acum să hackuiască și să deturneze întregul univers uman, întregul câmp al experienței omenești.)
Singura ta soluție, singura ta salvare e la Dumnezeu. Păstrează-ți interiorul pur și conectat la Dumnezeu. Privește în sus, în Lumina Lui. Privește-L pe Hristos, pentru că El e Lumina, El e Dumnezeu, Care a coborât pe pământ ca să te scoată pe tine din mâinile tâlharilor. Conectează-ți în fiecare secundă mintea la El. Privește cu ochii minții chipul Său, strânge în fiecare clipă cu brațele slabe ale inimii tale Inima Sa Preasfântă. Astfel, inima ta va fi mereu în Inima Lui.
Dacă faci asta, asceza pe care Leviatanul ți-o impune o oferi lui Dumnezeu și inima ta va fi în pace mereu. Asta se numește intenționalitate. Intenția gestului tău e ceva ce nu ți se poate fura.
Dacă treci prin lipsuri și greutăți, conștientizează că ai libertatea de a atașa experiențelor tale și acțiunilor tale o intenție și ai libertatea de a canaliza intenționalitatea ta într-o parte sau alta: în sus sau în jos. Dacă spui, „iată, câtă suferință și câte lipsuri am din cauza acestui Leviatan urât, puternic și rău”, deja ți-ai canalizat intenționalitatea spre acela, deja l-ai contemplat pe el, deja i-ai oferit lui experiențele tale și ai legat de el sensul existenței tale. Chiar asta și urmărește: să-ți fure contemplația și pacea. Vrea să-l contempli doar pe el și imaginea semnului lui (ai văzut-o, cu siguranță, nu se poate să-ți fi scăpat, pentru că a fost pe toate ecranele), vrea să fii cu el în minte și în inimă când adormi și când te trezești, când respiri și când mănânci, când stai și când umbli. Desigur, Îl imită, astfel, pe Dumnezeu.
Dar tu ai libertatea de a-ți canaliza intențiile spre Cer și de a spune, „Doamne, iată eu, măruntul și nevrednicul, Îți ofer Ție puțina mea suferință prin care trec acum, primește-o în Inima Ta Preasfântă ca pe un dar mic, neînsemnat și imperfect și Îți mulțumesc pentru harul de a putea oferi măcar și atât.” Libertatea aceasta nu va putea fi luată de la tine: libertatea de a oferi cu iubire lui Hristos nu doar bucuriile și realizările tale, ci și foamea, frigul, umilința, durerea, frica, întristarea și îngrijorările tale. Asta se numește consacrare.
Iubirea care te leagă de Dumnezeu nu poate fi luată de la tine, pentru că iubirea lui Dumnezeu pentru tine e infinită și necondiționată și, atâta timp cât exiști pe acest pământ, atâta timp cât inima ta bate și atâta timp cât respiri, iubirea Lui te leagă de El ca un cordon ombilical ce nu poate fi rupt. De aici vin credința și nădejdea. De aceea, libertatea intenționalității tale, aceea de a-ți orienta intențiile acțiunilor pe care le faci, ale experiențelor prin care treci sau ale gândurilor și emoțiilor pe care le ai nu poate fi luată de la tine decât cu permisiunea ta.
Da, cel rău caută să te înșele prin toate mijloacele, să te fraierească, să te „combine”, să te preseze, să te sperie, să te seducă, să te înfurie, să te deprime, toate cu un singur scop: să fure sensul prezenței tale aici și acum, amăgindu-te că sensul existenței tale pe pământ este să fii în prezența lui. Și prin asta, Leviatanul caută să-L imite pe Dumnezeu.
Amintește-ți că sensul existenței tale pe pământ este prezența lui Dumnezeu în inima ta. Asta se numește iubire.
(Foto: Mănăstirea Meteora, Grecia, Wikimedia.org)